Romanul mijlociu

    Nu traieste ca in Evul Mediu, nu mananca fierturi din legume inghetate pe camp, are un acoperis deasupra capului, nu s-a lacomit la facerea de prunci, e harnic, primeste un salariu modest, dar nu se plange, isi plateste taxele si nu cere prea multe de la viata. Este romanul de mijloc. N-a fost atras de afaceri pe cont propriu, a ocolit  ispita banului usor castigat si n-a ravnit decat sa fie lasat in boii lui, sa se poata gospodari decent, ferit de umilinte pentru familia si, mai ales, copiii sai. A facut, fara voie si fara de stiinta, o singura greseala: a crezut ca doar daca trudeste cinstit va fi recompensat, in numele unei echitati sociale imprudent mitologizate, cu un trai acceptabil pe termen nedeterminat. A venit insa cutremurul. S-a trezit disponibilizat. A simtit un gol in stomac. De ce sa i se intample tocmai lui? S-a repezit sa-si caute alta slujba. Aflase ca in situatii ca a lui in Occident statul te ajuta, chiar te agaseaza uneori cu ofertele de locuri de munca si, pana la urma, tot te alegi cu un job. A descoperit insa ca, la el acasa, meseriile cele mai cautate sunt acelea de frizer si de cofetar. Asta stabilisera in mod oficial sondarile de piata. A intrat cu incredere in competitie. A urmat in paralel cursurile si a capatat ambele diplome. Freamat pozitiv: stalpul familiei se indreptase. Romanul nostru mediu a inceput apoi "sa aplice" curajos. La stat si la privat.

  Acolo unde era cazul pentru ca avea sa constate, daca va fi fost slujbas prin vreun orasel de provincie, ca nu putea presta intr-o urbe fara nicio cofetarie si cu localul unicului fost coafor al cooperatiei de consum inchiriat unei agentii de pariuri sportive. Nici la oras cautarile sale n-au avut spor. Sa-l pastram insa asa, suspendat in silintele lui sterile. Nu-i inchidem destinul, il lasam roman mijlocas la deschidere. Poate ii iese pana la urma. Sansele sunt minime pentru ca incetul cu incetul masinaria lui isi va pierde piesele si motorul se va gripa. Se va eroda de viciul cautarii inutile. Societatea il va lasa probabil balta, insensibila la zbaterea lui de a gasi ceva de muncit. Se va uza fizic si moral. Va deveni un -ex, un lest social, un individ iesit din istoria unei lumi careia ii cerea numai un dram de atentie. Ma ciocnesc des pe strada cu aceste personaje generice. Sunt fiinte care nu mai au cautare. Le-a expirat timpul. Au vrut, dar nu s-a putut. Sunt mutilatii de pace, infirmii intamplatori ai unei realitati ce nu tine macar rabojul victimelor sale colaterale. 

adevarul.ro